marți, 10 mai 2011

Specimene indragostite de specie

Observat-am, dragii mosului (ma rog, ai babei, dar nu am vrut sa fiu chiar asa directa), o noua specie de indragostiti, de barbati indragostiti. Specia e veche si nici eu nu am descoperit-o de curand, doar ca acum mi-am adunat niste repere despre ea si m-am gandit sa le desenez aici. Este vorba despre specia indragostita de specie. Adicatelea, mai pe intelesul tuturor, indragostitii (barbati) de toate si de niciuna. Si sa stiti ca nu e nici pe departe pe cale de disparitie. Noooo...e chiar o specie in floare, e ditai civilizatia. Cred ca voi, suratele mele de gen, stiti sigur la ce ma refer, i-ati si vazut, i-ati si reperat, poate v-ati si intersectat cu ei. Da, da, aceia sunt! Stiu, semnalmentele sunt putine, dar din fericire clare si se si reveleaza repede. Dar sa nu mai pierdem vremea si sa le schitam portretul robot. In primul rand, sunt dulci la vorba, combinatozauri, cum li se spune mai nou. Cei de succes, sunt aia care au citit un pic mai mult decat bibliografia pentru admitere in liceu sau cursurile din facultate. De ceilalti, de acei Dorei, nu vorbim aici, pentru ca in mod sigur nu avem printre noi fete preocupate de astfel de personaje. Asa...


Deci, dintre specimenele speciei sus numite, fac parte acei baieti care au ceva arsenal de vorbe in portofoliu, asa incat, la primele discutii dau cu ele in tine incat ai impresia ca te-ai transformat brusc in minunea minunilor. Vierme de matase de te-ai crede, Dorelul cult reuseste sa te faca sa te simti fluture inaripat si... aici e buba, unic! Evident ca aburelile astea tin bine la disperare, iar ei stiu si asta, ca deh, nu sunt doar culti, sunt si smecheri. Dar si disperata de-ar fi victima, la un moment dat, tot se trezeste si ea din blurata-i reverie...Cand se trezeste? Pai e simplu: cand aude aceleasi prosteli la vecina de alaturi, iar lucrul asta oricum se petrece repede pentru ca Dorel chiar crede ca ea crede.


Nu te poti supara pe acesti Dorei. Ei sunt indragostiti de specie, asa cum e ea, pe de-a-ntregul, fara sa faca deosebire intre exponenti, exponente, exponate...tu ai doar nenorocul sa te intersectezi cu ei, si-atata tot...

Pe undeva e de inteles aceasta meteahna, eu insami sunt ametita de ce frumuseti feminine vad in jur. Am si recunoscut si recunosc oricand ca n-as fi vrut sa fiu barbat si bombardat de atatea minunatii si delicateturi...E greu sa vezi - destul de des in frumoasa noastra tara, dar si aiurea - atatia ochi minunati, atatea forme, atatea curbe, atatea linii...e greu...
Eu inteleg. Si totusi, chiar sa vrei sa le prostesti pe toate si cu aceleasi texte, asta nu-mi place neam. Adica, putina creativitate, totusi! Si un pic de demarcare intre victime. Sa puna si Doreii daca nu un glasvand intre femeile aburite, macar un separator de-ala de cumparaturi care se pune pe banda la casa in supermarketuri. Putina decenta, va rog!

Partea si mai proasta e ca uneori le iese. Cum? Pai in primul rand pentru ca- este stiut -oricat de frumoasa sau interesanta ar fi o femeie, exista intotdeauna un barbat care este plictisit de ea. In al doilea rand, privind invers, exista mereu femei care astepta de la plictisitii lor un gest, o vorba tandra sau cine stie ce complimente pe care acestia nu mai ajung sa le faca vreodata.
Ei bine, bagabontii atat-asteapta! Sa le gaseasca buba, asteptarea, disperarea, calcaiul lui Ahile. Si de la calcai, la glezna, si de la glezna mai sus, pana la cap, pana la minte, pana o fi prea tarziu...



Niciun comentariu: