am urmarit acum cativa ani buni un serial ce se numea parca "universuri paralele"; ideea mi se parea grozava: Pamantul nostru in diverse ipostaze, hartile geo-politice modificate radical ca si cum un copil s-ar fi jucat cu degetele in acuarelele globului, noi oamenii diferiti, vietile noastre in variante multicolore, noi insisi cu alte apucaturi, gandirile noastre total intoarse pe dos, binele devenit rau si invers, firescul devenit nefiresc...povestile cu sensuri inversate puteau deveni cumplite la un moment dat, puteai sa te sperii de o asa idee ciudata, de-o asa intorsatura cum ar fi de exemplu, starea de razboi ca stare fireasca, ca mod de viata, ca trai dintotdeauna si permanent; si ma bucuram atunci asa naiv in sinea mea ca realitatea noastra nu e deloc asa urata ca in versiunea aia stramba de Pamant si ca totul e doar un scenariu tv; azi imi dau seama cat e de stramba de fapt si versiunea mea de Pamant pe care o credeam oabla comparativ cu versiunile alea gheboase; si cat de nedreapta si de ciudata e...mi-am dat seama ca Pamantul meu drag are atatea ciudatenii si injusteti si fapte inimaginabil de cumplite care nu sunt neaparat poze dintr-un firesc permanent, dar sunt poze din "se intampla", din "poate fi"; si-atunci ma gandesc daca o exista si daca exista, cum arata oare, versiunea originala a unui Pamant nestramb? si daca exista, unde-o fi oare sa-mi stramut toti pamantenii acolo si sa-i vad fericiti si sa vad de-acolo intradevar universurile paralele ca pe niste copii nereusite ale minunatei mele versiuni originale;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu